Fabricat în S.U.A.

Acum câteva zile, presa străină a relatat că atunci când ministrul de externe spaniol, Miguel Angel Morations, a călătorit în Havana, acesta a fost însoţit şi de un mesaj din partea administraţiei americane. Acesta sugera liderilor noştri sporirea măsurilor de creştere a libertăţilor civile în sensul de a limita distanţele politice care separă aceste ţări. Mesajul secret nu a fost făcut public de media oficială din Cuba care, la acea vreme, înfierbânta criticii sdancţiunilor economice impuse de SUA. Să fie oare restricţiile din cadrul negocierilor, sau poate judecata mea este prea din scurt şi anacronică cu evenimentele, însă acestea pot fi folosite ca argumennte pentru atât pentru restabilirea relaţiilor de producţie, cât şi pentru a-i sancţiona pe cei care îndrăznesc să gândească diferit. Oricum, sunt uimită să constat că în pieţe mai toate etichetele conţin un mesaj subliminal, evident, cu o retorică anti-imperialistă: pe mai tot ce reprezintă alimente de consum stă scris: „Fabricat în SUA”.

Niciodată până acum nu am mai avut nişte relaţii atât de fluctuante cu Washinghton şi Wall Street. În realitate, atât de preţuita suveranitate a acestei insule, cât şi presupusa miză a independenţei pe care ne chinuim să o afişăm lumii întregi demască, în fapt, cât de dependenţi suntem de naţiunea unde mii de compatrioţi de-ai noştri au ales să trăiască. În acest sens, cu cât propaganda împotriva yankeilor a devenit mai puternică, cu atât lumea a devenit mai interesată de valul migraţionist care a încept să bată între cele două ţărmuri. Deşi Strâmtoarea Floridei încearcă să ne izoleze, nu pot fi oprite legăturile profunde care deja s-au stabilit între cele două entităţi teritoriale: de la ajutoare, până la informaţii şi sprijin umanitar.

Aceşti cizmari săraci s-au născut cu doar câţiva ani înaintea ruperii relaţiilor dintre ţara noastră şi SUA, însă lipiciul pe care unul din ei îl folosea pentru reparaţiile pantofilor îi era furnizat de către un frate din Miami. Stik-ul de memorie pe care acest tânăr îl poartă în jurul gâtului a fost primit de la un „Yuma”, un cetăţean american, care şi-a acostat yahtul în portul Hemingway; coafeza din colţ a cerut din New Jersey coloranţi şi creme. Fără acest flux de produse şi de posibilitatea de a le comanda prin comision, mulţi oameni dintre cei care mă înconjoară ar rămâne izolaţi şi neglijaţi. Chiar şi sticlele de whiskey consumate de liderii noştrii la petrecerile de la nivel înalt nu ar putea fi aduse în această ţară fără intermediul surselor interzise dar sigure. (traducere de Robert Sabotici)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s