Şapte întrebări

Diplomaţia populară nu are nevoie de memorandumuri sau declaraţii de intenţie, ci are loc între oameni, în mod direct, fără intermediul ministerelor de externe sau al palaturilor guvernamentale. Nu necesită decât o îmbrăţişare, o simplă strângere de mână sau o discuţie mai lungă în sufrageria unei case. Fără să aspire către pompă şi reclamă în media, oamenii obişnuiţi au reuşit să scape lumea de nenumărate greşeli, să evite războaiele şi să reuşească performanţa multor alianţe de succes, încununate de momentele de pace.

Ocazional, un individ fără misiuni ministeriale sau privilegii oficiale reuşeşte să se adreseze puterii lansând o întrebare care deseori rămâne fără răspuns. Cubanezi fiind, trebuie să fim conştienţă că nimeni „de aici” nu va încerca să ne explice sau să ne arate drumul pe care îl urmează acum ţara noastră, care pare pe zi ce trece ca un fel de navă care se scufundă ajungând în scurt timp doar o epavă. Plictistiă de ignoranţa lor la adresa noastră, am decis să adresez şapte întrebări răspicate celor care cred – în acest moment şi în virtutea deciziilor pe care ei le iau – că pot hotărî soarta ţării mele.

Conflictul dintre guvernele Cubei şi al SUA nu numai că alarmează populaţiile de pe ambele ţărmâri de a păstra în continuare relaţii de pace, dar hotărăsc totodată şi paşii care trebuie urmaţi pentru a reuşi transformarea societăţii noastre. Cu toate că propaganda oficială nu încetează să ne spună că trăim într-un oraş asediat, un soi de David înfruntat de Goliat, singura perspectivă care rămâne este cea a unui inamic feroce care caută să ne lovească sub orice chip.   Aş vrea să ştiu şi eu, din umila mea poziţie de cetăţean, când va înceta oare această dispută între cele două ţări, şi când oare voi trăi momentul în care acest subiect nu va mai ocupa locul central al vieţilor noastre.

După câteva luni de încercări, am reuşit să-i trimit un chestionar preşedintelui american, Barack Obama, semnalându-i totodată câteva dintre problemele care nu mă lasă să dorm liniştită noaptea. Am obţinut deja nişte răspunsuri, pe care le voi publica mâine,  însă acum aş dori să-i adresez aceleaşi întrebări preşedintelui cubanez, Raúl Castro. Subiectul întrebărilor este extras din experienţele personale trăite în această ţară, în care sunt sigură că se vor regăsi mulţi cetăţeni care s-au confruntat, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu multe dintre ele. Îndoielile pe care acestea le semnalează  sunt atât de dramatice, încât cu greu îmi pot imagina cum va arăta ţara în care vor creşte şi vor trăi copiii mei.

Aici găsiţi ambele chestionare.

Întrebări pentru Raúl Castro, preşedintele Cubei:

  1. Care credeţi că vor fi influenţele negative, din punct de vedere ideologic, dacă relaţiile dintre Cuba şi SUA vor fi îmbunătăţite?
  2. V-aţi demonstrat în numeroase ocazii dispoziţia de a dialoga cu guvernul american. Sunteţi singurul care are astfel de intenţii? Aţi mai discutat şi cu alţi membri ai partidului communist despre necesitatea acestui dialog? Este de acord şi fratele dumneavoastră, Fidel Castro, cu perspectiva diminuării conflictelor între cele două guverne?
  3. Vă aflaţi de partea cealaltă a mesei de discuţii cu Barack Obama. Care ar fi cele mai importante trei obiective ale discuţiei pe care aţi dori să le atingeţi? Care credeţi că ar fi cele trei obiective ale părţii americane pe care aceasta ar dori să le atingă în urma discuţiei cu dumneavoastră?
  4. Puteţi întocmi o listă cu avantajele concrete de care cetăţenii ţării noastre s-ar bucura în condiţiile încheierii disputelor dintre cele două guverne?
  5. Dacă partea americană ar intenţiona să încheie un set de negocieri cu comunitatea cubaneză aflată în exil, cu membrii partidelor de opoziţie de pe insulă, dar şi reprezentanţii societăţii civile, aţi fi deschişi propunerilor?
  6. Consideraţi că ar fi posibil ca guvernul SUA să-şi identifice printre strategii şi o posibilă intervenţie armată în Cuba?

Întrebări pentru Barack Obama, preşedinte al SUA:

  1. Pentru foarte mult timp, Cuba s-a aflat pe lista de priorităţi a ministerului de externe a SUA şi a reprezentat, printre altele, şi o problemă locală a statului dumneavoastră. Acest lucru s-a datorat în special comunităţilor largi de cubanezi stabilite în SUA odată cu exilul. Din punctul dumneavoastră de vedere, în care dintre cele două categorii plasaţi problema Cubei?
  2. Consideraţi că administraţia dumneavoastră ar trebui să încheie disputele cu statul cubanez şi să recunoască legitimitatea lui Raul Castro? Consideraţi că această persoană ar trebui să fie tratată, în urma unor eventuale dispute bilaterale, drept un lider legitim de discuţie?
  3. A renunţat guvernul SUA la iniţiativa intervenţiilor militare, percepute ca unică modalitate de închieiere a disputelor dintre cele două ţări?
  4. Raúl Castro a declarat public că este deschis oricărui dialog cu guvernul SUA, dat fiind faptul că există o miză a respectului între cele două ţări, care ar trebui să dialogheze de la egal la egal. Credeţi că preşedintele cubanez cere prea mult?
  5. Într-un presupus dialog dintre Cuba şi SUA, aţi antrena largile comunităţi de cubanezi din SUA, partidele de opozţie din Cuba şi societatea civilă de acolo?
  6. Sunteţi un vehement susţinător al dezvoltării noilor tehnologii ale informaţiilor şi comunicaţiilor. Însă cubanezii continuă să aibe un acces limitat la reţelele de internet. În ce măsură credeţi că embargoul impus de SUA sau limitele stabilite de guvernul cubanez joacă un rol în perpetuarea acestei situaţii?
  7. Aţi dori să efectuaţi o vizită în ţara noastră?

Traducere de Robert Sabotici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s