Reggaeton

Mami, ce e carnea? Un vis! (Fotografie făcută în timpul „grevei” studenţeşti de la ISA*)

În urmă cu mai bine de cinci ani de zile, un ritm senzual şi extrovertit inunda toate cluburile de noapte şi discotecile din ţară. A venit acompaniat de  un limbaj al corpului arogant, ce exprima în mod deschis dorinţa de distracţie, sex şi viaţă bună. Multe formaţii de salsa au început să-şi adapteze muzica şi să scrie noi versuri pentru ritmurile reggaeton. Melodiile fac aluzii clare la situaţii erotice şi în acelaşi timp descriu o parte a realităţii cubaneze fără machiaj sau glorie. În zona de est a ţării un stil mai ascuţit şi mai direct, cunoscut printre fanii săi ca „perreo”, a răsărit din acest ritm muzical.

Oriunde pe această insulă, cu greu găseşti o bicicletă-taxi sau o maşină veche folosită pe post de taxi care să nu prezinte, cu volumul dat la maximum, refrenele uşor de reţinut ale genului, care nu dă nici un semn că ar putea să dispară. Unul dintre cele mai interesante elemente ale permanenţei reggaetonului printre noi este faptul că se aseamănă foarte puţin cu muzica de conştientizare socială pe care o auzeam atât de des în anii ’60 şi ’70. Dacă compozitorul din acea eră făcea aluzii permanente la dăruirea sa, la bunăvoinţa şi dorinţa sa de a contribui la procesul social, melodiile de astăzi arată o atracţie individuală pentru bunurile materiale şi se concentrează pe satisfacerea unor nevoi imediate. Creaţia muzicală a încetat să ne mai arate un proces de schimbare mai amplu decât câteva acorduri sau câţiva noi paşi de dans.

În timp ce se află pe scenă, un grup de băieţi repetă aproape isteric „Mami goza!” (care ar putea fi tradus aproximativ în engleză ca, “Oooooh! Tha’s my boo bear! Git it! Git it!”); mulţimea se balansează şi transpiră sub luminile colorate. Cei care critică în mod public răspândirea acestor noi ritmuri, legate de curentele străine sau tendinţele consumeriste nu lipsesc, dar fanilor reggaeton-ului le pasă prea puţin de ei. Pentru ei, un cor răsunător care îi îndeamnă la distracţie este –fie că ne place sau nu –noul imn al acestor vremuri. (traducere de George Matu)

Nota traducătorului:

*  ISA –este prescurtarea pentru Instituto Superior de Arte, o şcoală de arte din Havana

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s