Faimă şi aplauze

Pentru mai bine de un deceniu colţul străzilor Infanta şi Manglar au arătat scheletul nefinalizat al unei clădiri de douăzeci de etaje. Finalizarea construcţiei s-a îndepărtat şi mai tare odată cu venirea Perioadei Speciale care a adus şi sfârşitul conceptului din construcţii cunoscut sub numele de “microbrigadă”. Când s-a anunţat oprirea construcţiei clădirii, cei care iniţiaseră fundaţia şi care trăiseră cu iluzia obţinerii unor apartamente la înălţime s-au simţit neputincioşi. Aceşti oameni îşi dăduseră mulţi ani din viaţă pentru a ridica pereţii acestei clădiri şi brusc, casa mult-visată le-a zburat din faţa ochilor cu aceeaşi viteză cu care tehnicienii sovietici se îndreptau cu avioanele lor spre ţara natală.

Cu al douăzecilea etaj incomplet şi încă înconjurat de materialele de construcţii, imobilul a devenit una din noile ruine care rupeau imaginea urbană. Imensa problemă legată de locuinţe i-a împins pe mulţi să-şi facă planuri cum să ocupe clădirea ilegal, pentru a nu fi nevoiţi să stea într-un adăpost pregătit pentru victimele vreunui ciclon necunoscut. Cu toate acestea şantierul era bine păzit pentru că anumite oficialităţi coceau un plan cu care să repornească construcţia, garantându-şi astfel apartamentele. Vecinii din zonă i-au văzut pe aceştia reîntorcându-se cu macarale, camioane, ciment şi cu câţiva muncitori în construcţii, care nu ar fi locuit acolo după darea în folosinţă a clădirii. În locul membrilor autentici ai microbrigăzii, proprietarii vor fi selectaţi pe baza meritului lor politic, artistic sau jurnalistic. Atunci am înţeles cu toţii ce făceau ei: clădirea situată la străzile Infanta şi Manglar va fi dată celor mai loiali.

În mijlocul campaniei pentru a-l aduce pe Elián González înapoi în Cuba anumite voci au ieşit la suprafaţă pentru ca mai apoi acestea să fie recompensate pentru entuziasmul lor cu o cheie la noua lor casă. Clădirea într-un final terminată din Cerro a fost botezată popular într-un mod subtil: “Faimă şi Aplauze” – cu referire la o emisiune TV – şi a început să se umple cu cântăreţi, regizori de film, desenatori, miniştri, reporteri şi actori. Participarea la “Bătălia Ideilor“ are de acum înainte un rezultat concret: posibilitatea de a te bucura de o fereastră cu o perspectivă asupra cartierului sărăcit San Martín. Pentru mulţi obţinerea apartamentului –  într-un final –  i-a  încurajat să se dedice şi mai mult discursului oficial şi poziţia lor publică s-a mutat puţin mai aproape de suportul necondiţionat. Mai jos, parcarea iluminată a început rapid să se umple de maşini moderne care au apărut pentru a completa bonusul deja substanţial.

Ochii care se uită în sus din casele umile de alături sunt surprinşi că vechea clădire aflată odată în ruină este acum o masă imensă proaspăt vopsită, cu geamuri antireflex şi feţe faimoase la fiecare fereastră.(traducere de Laura Dănescu)

*Aşa numita “Bătălia Ideilor” a fost o întorsătură în propagandă ideologică care început cu cazul Elián González şi a murit – fără niciun anunţ din partea presei oficiale – cu câţiva ani în urmă. A consumat enorme resurse economice pentru a mobiliza participanţii la Adunările Deschise, pregătind tricouri cu sloganuri politice şi organizând marşuri de reafirmare revoluţionară.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s