Salarii umflate

[Îmi plac lucrurile mari pentru că poţi să le vezi de la distanţă]

Dintr-un aparent infinit ciclu apar mesaje frecvente cu anunţul unor soluţii care vor înviora economia. De data asta soluţia este “limitarea salariilor umflate”, deşi din perspectiva celor care vor rămâne fără serviciu poate fi rezumată într-un singur cuvânt: şomaj. Emisiuni interminabile de la televizor arată că ineficienţa este cauzată de excesul de funcţionari publici, lucrători în fabrici sau chiar personal medical. La ştiri ni se spune că fiecare zi de muncă trebuie să conţină suficiente sarcini pentru evitarea inactivităţii, de parcă această idee atât de elementară tocmai a fost descoperită în ultimii ani.

Unii economişti avertizează că scoaterea în şomaj a muncitorilor în exces ar putea genera o creştere a ratei şomajului până la peste 25%. Unul din patru lucrători ar fi dat afară pentru a scăpa de salariile umflate, ţinând cont de faptul că ţara nu deţine suficiente lichidităţi pentru a continua să plătească angajaţi inactivi. O rată atât de ridicată a şomajului implică şi o creştere a tulburărilor sociale, sute şi mii de oameni gata să intre în domenii de activitate ilegale sau, chiar şi şmecheria de a diminua durata timpului de lucru pentru a falsifica statisticile ocupării forţei de muncă. Mi-ar plăcea să aflu ce o să se întâmple în acele departamente guvernamentale care colcăie de birocraţi sau cu lista imensă a celor care lucrează pentru Securitate. Se vor face reduceri de personal şi în cazul lor? Văzând numărul mare de poliţişti în haine civile care străbat străzile, mă gândesc că ar trebui să înceapă cu ei în scopul eliminării excesului. Din motive de imagine, cei lăsaţi pe dinafară nu vor fi numiţi şomeri ci mai degrabă ceva mai subtil – cum deja se întâmplă uneori – ca “surplus” sau “inactivi”.

La câteva zile după Ziua Muncii, mulţi cubanezi sunt pe punctul de a-şi pierde serviciul. Totuşi, sunt sigură că nu vom vedea, în parada din Piaţă, nici măcar un semn al nemulţumirii sau criticilor faţă de concedieri. Chiar preşedintele Federaţiei Cubaneze a Muncitorilor însuşi a declarat că scopul adunării muncitorilor este de a-şi reafirma susţinerea faţă de procesul de reformă şi de a condamna aşa-zisa campanie media împotriva Cubei. Singurul sindicat muncitoresc legal din ţară îşi demonstrează statutul de curier al directivelor de la puterile în funcţie către muncitori, dar fără a transmite mesaje şi în sens invers. O să-i vedem trecând prin faţa podiumului, pe punctul de a-şi pierde serviciul, dar afişând bannere ce reneagă Uniunea Europeană sau Statele Unite. Nimeni nu va fi capabil să facă din această zi una cu plângeri şi doleanţe reale, o reuniune pentru a cere marelui patron numit Statul să nu-i lase în stradă.(traducere de Laura Dănescu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s