Ochi de peşte

Sunt aici pentru a ne observa şi înregistra. Zeci, sute de camere împrăştiate în tot oraşul, ca şi cum nu ar fi de ajuns că există dubițe de poliţie, Comitetele pentru Apărarea Revoluţiei, la fiecare stradă şi forţele de securitate în cămăşile lor ecosez. Camerele au fost instalate cu o eficienţă rar întâlnită la execuţiile oricărui proiect de beneficiu public. Structura lor sofisticată rămâne aceeaşi, fie că se află pe străzile unde jumătate din case sunt pe punctul de a se dărâma, fie în enclavele turistice moderne şi pe somptuosul Fifth Avenue. Îi prind pe cei care fac trafic de carne de vită, vând droguri sau fură un lanţ de aur; însă îi monitorizează şi pe cei care nu îşi ţin armele sub pat, ci mai degrabă opiniile în cap.

Când aceşti “ochi de pește” au început să fie instalaţi peste tot, au generat un sentiment de paralizie printre havanezi. Îmi amintesc că mă uitam după puncte oarbe, unde globurile de cristal nu mă pot vedea. Apoi m-am mai relaxat puţin şi am învăţat să trăiesc cu ele, deşi încă am simţit mâncărimea din ceafă pe care o are persoana care ştie că e urmărită. Printre speculaţiile despre aceste aparate de filmat s-a vehiculat şi aceea că sunt echipate cu programe capabile să detecteze fețe – incluzând o bază de date – care citesc măsurători antropometrice. Dar comentariile de acest gen pot foarte bine să ţină de catalogul fantezist ce acompaniază orice apare nou.

Aceste camere publice, întruchiparea tele-ecranului lui Orwell, au întâmpinat un nou tip de cinematografie. Deşi ele operează automatic, anumite mâini au scurs conţinutul lor reţelelor de informative alternative. Zeci de imagini reies din arhivele poliţiei şi circulă chiar acum, prin memorie flash. Clipuri video unde ne vedem comiţând crime, supravieţuind, furând şi revoltându-ne. Minute de bătăi aplicate de poliţie, accidente de maşină şi imagini ale prostituţiei dintre băieţi tineri şi turişti având de două ori vârsta lor.  O mostră completă dintr-un șocant film snuff care preț de săptămâni întregi rulează de la un ecran la altul, trece de la telefoane mobile până la DVD playere.

Fără a dori asta, poliţia ne-a dat cea mai grosolană mărturie pe care puteau să o dea despre realitatea noastră prezentă. O succesiune de scene care, fără îndoială, va fi stocată în memoria vizuală a acestei ţări.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s