Fumul se impregnează în părul meu, în haine, iar în timpul nopţii mă îmbib de miros de ţigară cu toate că eu sunt unul din acei cubanezi care nu a fumat niciodată. Bărbatul de la masa vecină a consumat un pachet şi jumătate de Hollywoods în perioada scurtă cât a stat aici, folosind o sticlă de bere goală ca scrumieră. Pe perete este un semn care arată o ţigară cu o dungă roşie deasupra, fundalul alb al afişului este murdar de nicotină. Nu există nicio soluţie, sunt un fumător pasiv cu toate că ţara mea a adoptat un decret în 2005 care ar trebuie să-mi protejeze plămânii.
Am scăpat neatinsă de ritualul primului fum – acela împărţit în cerc – pe care copiii îl iau pentru a demonstra că au crescut. 32% din compatrioţii mei se apucă de fumat după această experienţă, cheltuind o mare parte din banii lor pe Criollos, Populares sau H.Upmanns. Este una dintre cele mai mari rate de fumători din regiune, poate comparabilă cu nivelul ridicat de alcoolism, deşi acesta din urmă nu a fost făcut niciodată recunoscut oficial. Cu toate că jumătate din casele de pe insulă sunt expuse fumului de ţigară, în propria mea locuinţă avem un ex-fumător, un adolescent care nu pare interesat deocamdată şi umila voastră servitoare, care obişnuia să arunce pachetele de ţigări în apă pentru a-şi ţine tatăl departe de viciu.
Rezoluţia care ar trebui să-i protejeze pe cei care nu fumează este strictă şi foarte modernă, dar în practică a funcţionat câteva săptămâni. Nu ştiu pe nimeni care să fi fost amendat pentru încălcarea regulii privind interzicerea fumatului în spaţii publice sau în mijloace de transport şi încă se pot vedea oameni care vând ţigări în apropierea liceelor şi şcolilor generale. În ciuda abstinenţei mele, acum câteva luni am fost diagnosticată cu un început de astm, doctorul întrebându-mă “Fumaţi, nu e aşa?” M-am simţit de parcă mi-aş cumpăra un cartuş de ţigări tari şi aş trage fumuri lungi, suflând fumul înspre hârtia legii de care nu se ţine cont sau înspre cei care au făcut ca aceste reglementări să fie nişte hârtii fără valoare. Cine ştie, dacă aş fi făcut asta, poate aş fi primit una din amenzile date în ultimii cinci ani. (traducere de Andrei Vlăducu)
Generaţia Y 