Lipici nebun

Oamenii strigă de la balcon la balcon şi la început am impresia că se insultă reciproc, dar nu e asta. Femeia de la clădirea din colţ îi spune alteia că au lipici nebun la micul magazin de la Boyeros şi Tulipán. Amândouă au ochii larg deschişi, gesticulează, “Credeam că a dispărut pentru totdeauna”, “Nu a mai fost deloc nicăieri”, spun ele. Am chicotit cu privirea la vârful pantofului, având şi eu mare nevoie de acest fixativ instant pe care îl anunţă vecinii ca şi cum magazinele de raţii ar fi primit stoc de carne de vită. Dacă ajung la timp şi îmi iau un tub de lipici magic, aş putea să repar tasta de la computer care tot sare din loc şi soneria, pe care abia o auzi când sună cineva.

Înconjurată de lista mea de lucruri stricate, încep să mă întreb dacă vor fi făcute statistici despre cât de mult lipici nebun se foloseşte în fiecare an pe insulă. Nu e un produs strict necesar, dar există cumva o relaţie între nevoia de a ne repara bunurile şi gravitatea crizei economice a ţării. Dacă n-ar fi cazul, atunci de ce fuge toată lumea după un adeziv a cărui reclamă spune că poate reasambla orice. Deseori, am urme de lipici rămase pe coate sau pe haine după ce am făcut una din reparaţiile cu care mă confrunt zilnic. Ultima oară când m-am concentrat pe aceste treburi, am ajuns cu degetul mare şi arătătorul lipite între ele, până ce apa fierbine a reuşit să le separe, lipsindu-mă şi de o bucată de piele în proces.

În multe magazine, când ajunge acest adeziv instantaneu, ai crede că se organizează o mare reducere. Oamenii cumpără zeci de tuburi, ca şi cum puterea mare de aderenţă ar putea lipi o realitate distrusă de frustrare. Nu suntem un popor excesiv de auster, care nu suportă să arunce lucruri inutile, dar e dificil să dăm atenţie datelor de expirare hotărâte de producători. Când se strică ceva, rareori există un înlocuitor. Deci voi lăsa postul de aici şi voi merge să îmi cumpăr porţia de lipici nebun, doza mea necesară de remediu instantaneu. Poate câteva picături mă vor ajuta să culeg bucăţelele acelui viitor pe care noi l-am scăpat pe jos, făcându-l ţăndări, împrăştiate în toate părţile. (traducere de Miruna Spătaru)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s