Arta de a vorbi fără a spune nimic

Când creşti citind tot ce apare în ziare, reuşeşti să vezi mai departe de retorică, ajungi la subiectul ascuns al articolului respectiv. Noi, cubanezii, am devenit detectivi ai cuvintelor, experţi în descoperirea celor mai ascunse înţelesuri. Cu ajutorul Draft Guidelines for the Communist Party’s VI Congress îţi poţi ascuţi mai bine simţurile, este un exemplu model al exerciţiului de vorbire fără a vorbi, ceea ce aici se numeşte discurs de stat.

Sunt treizeci de pagini de text cu probleme exclusiv economice, mai mult din aria Ministerului de Finanţe decât din cea a unui partid politic. Este adevărat că adoptă metoda rezolvării tuturor problemelor prin intermediul sloganurilor, neexistând vreo listă cu ce trebuie făcut propriu-zis. Pentru cei care consideră că scepticismul meu este exagerat, îi invit să arunce o privire la temele congreselor trecute şi să vadă cum s-au rezolvat.

Privind cu atenţie verbiajul, un aspect pozitiv este că sectorul bugetului de stat, acea lipitoare uriaşă hrănită cu sângele meu, al tău, al tuturor, va fi micşorat. Extinderea scenei pentru autoocuparea forţei de muncă este de asemenea reconfortantă, dar de fiecare dată când întreb pe cineva dacă îşi va face actele necesare să îşi scoată licenţă mi se răspunde acelaşi lucru, că nu vor să devină plătitori de taxe. Este greu să treci peste neîncredere şi un guvern care scufundă economia naţională prin programele sale consecvent stupide are prea puţină credibilitate când pomeneşte în discursul său salvarea bugetului.

Este dezamăgitor că niciun singur rând nu se referă la extinderea drepturilor civile, inclusiv restricţiile suferite de cubanezi la intrarea sau ieşirea din propria ţară. Nu există nici un cuvânt despre libertatea de asociere sau de exprimare, fără de care autorităţile vor continua să se poarte mai degrabă ca nişte şefi de secţie din fabrică decât ca reprezentanţi ai oamenilor.

Membrii partidului se vor întâlni în aprilie, vor aproba câteva legi, asemănătoare cu cele din anii trecuţi şi vom ajunge toţi să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu toată cerneala şi toată hârtia. Ce s-a întâmplat cu programul acela care spunea „corectează şi îmbunătăţeşte” în loc de „schimbă sau sfârşeşte”? (traducere de Ana Maria Rusu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s