Cubacel, în pat cu cenzura

Noapte neagră, o pană de curent în apropierea cartierului Buena Vista în Playa. Taxi-ul rablagit pe care îl împart cu alte persoane se opreşte, şi cu un gâfâit frânt refuză să mai pornească. Un pasager împreună cu şoferul încearcă să îl repare, în timp ce pe ambele părţi ale străzii vedem cum oamenii stau în afara caselor lor, resemnaţi în faţa  penei de curent. Caut în portofel după mobilul meu, vrând să spun familiei mele că voi întârzia, aşa că să nu-şi facă griji pentru mine. Este o imagine urâtă: suntem în mijlocul întunericului, într-o zonă în care infracţiunile nu sunt joacă de copii, şi colac peste pupăză, telefonul mobil nu funcţionează. De fiecare dată când încerc să apelez un număr primesc mesajul „Apel nereuşit”. În cele din urmă, maşina „toarce” din nou şi reuşim să avansăm, dar serviciul de telefonie nu este restabilit în dispozitivul nefolositor, şi îmi vine să-l arunc pe geam. Când ajung acasă descopăr că nici Reinaldo nu poate suna de pe telefonul său, şi că prietenii mei bloggeri nu pot primi nici măcar mesaje text.

Singura noastră companie de telefonie mobilă a tăiat semnalul toată noaptea de vineri şi o  parte din ziua de sâmbătă, anulând pentru mai bine de 24 de ore un serviciu pentru care am plătit în monedă convertibilă. Cu anunţurile sale de „comunicare instantă”, Cubacel se comportă de parcă ar fi un complice al cenzurii motivate ideologic; suportând mustrările poliţiei politice, pune un mesaj de eroare pe ecranele noastre. Îşi foloseşte puterea de monopol pentru a-i pedepsi pe acei clienţi care deviază de la linia oficială de gândire.  O parte a capitalului său de afaceri, asigurat de investitori străini, este folosit pentru a sprijini infrastructura unui boicot de scurtă sau lungă durată asupra anumitor numere de telefon. Un rol contradictoriu pentru o companie ce ar trebui să ne conecteze cu restul lumii, şi nu să ne lase suspendaţi când avem cea mai mare nevoie.

Nu este prima dată când s-a întâmplat acest lucru. Din când în când, cineva apasă un întrerupător şi ne lasă în tăcere. În mod straniu, se întâmplă când există ştiri importante de raportat şi informaţii urgente de scos la lumină. Anularea forţată a concertului susţinut de trupa Porno Para Ricardo ar putea să fie declicul ce a determinat compania de telefonie să-şi încalce propia maximă, de a ne ţine „în contact cu lumea”. Posibila incinerare a corpului lui Orlando Zapata Tamayo şi tot ceea ce se întâmplă în jurul acelui eveniment ar putea să fie un alt motiv pentru a ne stinge vocile. Ceea ce este sigur este că vineri noaptea –în mijlocul întunericului şi al grijilor- Cubacel m-a părăsit din nou, arătându-mi uniforma militară pe care o ascunde în spatele imaginii sale false de entitate corporatistă. (traducere de George Matu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s