Ce să cumperi?

Banii au venit într-un plic alb, adus la uşă de un agent – alternativ şi ilegal – care distribuie astfel de mandate. Era acompaniat de o scrisoare din partea unchiului care a plecat la New Jersey acum 30 de ani și nu s-a mai întors niciodată. I-a scris “Foloseşte-i ca să sărbătoreşti Crăciunul”, încheind scrisoarea cu un scurt “Pa”. Doamna a închis uşa, încă neîncrezătoare că ruda emigrată i-a trimis aceşti 50 de dolari ai salvării la sfârşitul anului. A strigat către copii săi, în timp ce marea întrebare începea să se contureze în mintea ei: “Ce voi cumpăra acum?”.

La început s-au gândit să repare acoperişul prin care picură de fiecare dată când plouă, dar, după ce au scăzut taxa de 20% percepută în Cuba la schimbarea dolarilor americani, nu i-ar mai fi rămas suficient de mulţi bani pentru a cumpăra materialele. Altă posibilitate ar fi fost să-i investească într-o licenţă care să îi permită să vândă limonadă în faţa casei sale. Dar fiul său a convins-o cu rapiditate să nu facă asta, pentru că profitul obţinut în urma unui asemenea serviciu ar fi apărut într-un timp mult prea lung, când ei au nevoie imediată de bani. A argumentat că soţia lui va da naştere unui copil în trei săptămâni, astfel prioritară fiind cumpărarea tuturor lucrurilor necesare unui copil. Dar stăpâna casei a refuzat să transforme toţi banii în Pampers; ar fi putut folosi micul capital să-şi repare maşina de spălat, care era stricată de ani de zile. “În afara de asta, am nevoie de o pereche de încălţări, pentru că mă dor picioarele mergând la serviciu cu aceleaşi încălţări de ani de zile.” Unchiul – aflat la mare distanţă – nu avea nicio idee despre tulburarea pe care banii săi îi provocau.

Şi-au petrecut restul săptămânii gândindu-se ce ar fi putut face cu cei 40 de pesos convertibili pe care i-ar fi primit de la bancă. Discuţia căpăta uneori accente agresive, atunci când fiica, care nu mai locuia în casă, a susţinut că o parte din bani erau ai ei. Niciunul dintre ei nu s-a gândit serios să facă ceea ce exilatul le-a sugerat: să-şi cumpere dulciuri, o sticlă de vin şi carne de porc pentru ajunul Crăciunului. Într-un sfârşit de sâmbătă al lunii decembrie toaleta s-a stricat. Au găsit un meşter care să o repare pentru 38 CUC şi să schimbe câteva ţevi. Viaţa a stabilit singură priorităţile cheltuielilor. Femeia stătea pe canapeaua din sufragerie întrebându-se, din nou, ce va face acum, cu cei 2 CUC care i-au mai rămas. (traducere de Andrei Vlăducu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s