Micul pionier şi preşedintele

A fost primul preşedinte american căruia i-am strigat un slogan. Nu îmi amintesc exact cuvintele de insultă pe care i le-am adresat pentru că au trecut mai bine de treizeci de ani de atunci. Oricum, îmi amintesc bine sentimentul pe care îl aveam stând cu pumnii încleştaţi şi cu uniforma alb-roşu tremurând la fiecare strigăt pe care i-l adresam lui Jimmy Carter care – conform spuselor educatoarei mele de la grădiniţă – avea să distrugă insula, palmierii, băncile clasei, fericirea…

Iar acum, trei decenii mai târziu, sunt aici în Havana vorbind cu el şi cu alte câteva feţe familiare, membre ale unei societăţi civile în curs de formare. Abia mai semăn cu micul pionier de odinioară, îngropat în isteria sloganurilor politice de atunci, şi cu atât mai puţin seamănă cel cu care acum stau de vorbă, un om total nepotrivit pentru rolul de lider şi totodată de ţină a insultelor mele. Acum el este un mediator, un om pe care nu-l interesează câtuşi de puţin ştergerea Cubei de pe hartă, aşa cum mi se tot băga în cap la şcoală primară. Deci fata care trebuia să devină un „Om Nou” şi fostul comandant al armatei Statelor Unite au întâlnit un moment al vieţii lor în care niciunul nu mai ocupă vechea funcţie, iar noua direcţie a celor doi este una comună, a dialogului; deşi, odată, s-ar fi putut ucide unul pe altul pe câmpul de luptă.

Văzându-l vorbind, mă întrebam dacă oare bănuieşte faptul că odată am fost instruită să-l urăsc devenind astfel personajul negativ al copilăriei mele, apărut în rândul caricaturilor groteşti ale ziarelor oficiale, omul despre care propaganda guvernului spunea că este sursa tuturor relelor pe care le trăim. Sigur că ştie, deşi încă îmi întinde mâna prieteneşte, îmi vorbeşte, îmi pune întrebări. Şi astfel el, care odată era „marele inamic”, îmi adresează astăzi cele mai călduroase cuvinte.

În afara hotelului Santa Isabel unde ne-am întâlnit, în unele şcoli din zonă, încă o fetiţă repetă probabil aceleaşi sloganuri, îşi strânge mâinile, strigă sau îşi fixează privirea asupra unui om despre care spune că îl detestă. Din fericire, şi ea va uita vorbele pe care acum le rosteşte cu voce tare şi îşi va şterge din memorie sloganurile pline de resentimente care astăzi o fac să cânte în acest fel.

Ps. Ataşez acest mesaj împreună cu un dar pe care îl oferim domnului Jimmy Carter în numele câtorva bloggeri şi altor câţiva cubanezi.

Havana, 30 martie, 2011.

Domnule Jimmy Carter:

În numele câtorva bloggeri şi a restului membrilor societăţii civile din Cuba, dorim să vă oferim un cadou. E vorba de o mică mostră din mâncarea pe care liber profesioniştii de aici reuşesc să şi-o prepare din  maní, numele folosit de cubanezi pentru arahide, fructele uscate pe care toţi de aici le cunosc atât de bine. 

Pentru mai bine de jumătate de secol, acestea au fost unele din puţinele produse care au scăpat de planificarea de stat. Chiar şi în cele mai grele zile ai aşa-zisei Perioade Speciale, acestea erau unele din puţinele lucruri pe care le mai puteam cumpăra de pe piaţa liberă, produse de persoane independete le produceau sub formă de conuri şi unt de arahide, exact aşa cum vi le oferim şi noi astăzi. Erau vremuri când tradiţionalul strigăt „arahide, a venit vânzătorul de arahide…” nu se putea auzi practic decât în şoaptă, devenind o frază spusă încet la urechea fiecărui client.

Această foarte populară şi „criminală” sursă de hrană, accesibilă aproape oricărui buzunar, a devenit treptat simbolul rezistenţei publice în faţa pretenţiilor totalitare, un bastion al creativităţii şi al ingeniozităţii în faţa centralismului şi controlului. Vă oferim aici maní, suprimarea tuturor greutăţilor, revolta tuturor nesupuşilor, devenită astăzi simbol al unităţii şi centru de întâlnire între noi şi voi. (traducere de Robert Sabotici)


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s