Reforme lingvistice

metalenguajeNu te îngrijora, cititorule, acest articol nu este despre ceea ce crezi. Nu este un apel de la Academia Regală pentru Limba Spaniolă de a grăbi procesul de acceptare a noilor termeni, nici măcar o cerere de a reduce complexitatea pronunţiei spaniole. Nimic din toate astea. A trecut ceva vreme de cînd am lăsat în cui roba de filolog iar acum ştiu mai multe despre biţi şi tweeturi decît despre silabe şi conjugări. Vorbesc în schimb de acea turnură specifică, folosită în Cuba pentru a descrie fenomenele economice, politice şi sociale. “Reformele” pe care le experimentăm par să se întîmple mai mult în lingvistică şi semantică decît în realitatea concretă. Voi oferi cîteva exemple… nu dispera.

În ţara noastră a fost făcut public un apel de “modernizare a modelului socialist” prin măsuri care doar adaugă sistemului elementele unei economii de piaţă. Ceea ce se numeşte “autoangajare” este cunoscut în alte părţi ale lumii ca “sectorul privat”. Nici cei fără slujbă nu sunt numiţi cu termenul corespunzător, ci ei sunt numiţi “muncitori disponibili”, un mod foarte sfios de a descrie drama şomerilor. În spitale, cînd ei reduc numărul tehnicienilor de raze-X şi ultrasunete, acest fapt e explicat ca oportunitate de “a mări diagnoza clinică”. Ceea ce, tradus pe şleau, înseamnă că doctorul trebuie să descopere cu proprii ochi şi mîini orice, de la o fractură la o hemoragie internă.

În discursul oficial, frustrarea populară faţă de reforme este pur şi simplu un semn de “neînţelegere şi indisciplină”. Dacă, în plus, dezacordul duce la proteste în stradă, atunci participanţii nu sunt “revoltaţi” şi nici “proletarii nu îşi cer drepturile”, ci ei sunt “mercenari” şi “contrarevoluţionari”. Pe această Insulă, expresia “poporul” se află între multele pseudonime ale autorităţilor, aşă că îţi poţi imagina confuzia pe care o creează. Cînd citeşti “prin decizia poporului suveran” sau “cu participarea întregului popor”, poţi înlocui subiectul fiecărei fraze cu “Partidul Comunist”. Nici epidemia de holeră nu poate fi menţionată cu cele şase litere, deoarece ziarul Granma deja a impus fraza “o boală de diaree acută”. Iar acele cartiere sărace ce se întind la periferia societăţii, nici să nu vă treacă prin minte să le numiţi favele sau mahalale. Ele sunt, în semantica distorsionată ce ne împresoară, “comunităţi cu venituri reduse”.

Nici eu, nici tu nu înţelegem nimic. Un limbaj meta a pus stăpînire pe vieţile noastre şi niciun cuvînt nu mai este ceea ce pare. Dar crede-mă, cititorule, şi “nu e panică”, adică cum am spune noi zilnic “situaţia e îngrijorătoare”. (traducere de Laura Dănescu )

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s