Lipsa unei puteri persistente

nuestro-deber-es-vencerLiftul este o concentrare de miasme de toate felurile. Cînd peştele ajunge la piaţa de raţii, el este impregnat cu un puternic miros de scrumbie zile-n şir. Bărbatul care vinde pize făcute acasă, la etajele superioare, lasă în urmă propriile arome, la fel şi coloniile de copii, scoşi la plimbare de mamele lor. Uneori e o mireasmă dulce, extrem de intensă, ce rămîne în hainele celor care urcă şi coboară în neîncăpătoarea cabină metalică. Oricine ştie că e vorba de revărsarea acută a vecinei pusă pe flirturi, care pare să se îmbăieze în ape de colonie şi creme de fiecare dată cînd iese pe stradă. Aşadar, gluma zilei este discuţia despre „uluitoarea putere persistentă a parfumurilor ei…” O frază adesea folosită în afara contextului de cosmetice şi creme pentru a indica cînd efectul a ceva este puternic şi persistent.

Ei bine, întreaga noastră realitate este lipsită de o putere persistentă. Un pachet de servicii este inaugurat astăzi şi patru săptămîni mai tîrziu deja începe să piardă din calitate şi este restricţionat. Ei anunţă cu surle şi trîmbiţe extinderea programului trenurilor sau o îmbunătăţire a frecvenţei autobuzelor dar cîteva luni mai tîrziu totul revine la starea anterioară. Ei deschid uşile unor noi instituţii culturale sau de recreere şi nici jumătate de an nu trece pînă nu o dau în bară, din lipsa furnizorilor sau deteriorării. A menţine standarde este o imposibilitate, chiar şi pentru muncitorii pe cont propriu care par să fi moştenit tendinţa sectorului de stat de a involua. Înţelepciunea populară îţi dă povaţă să utilizezi sau să utilizezi anumite locuri în primele 72 de ore de la deschidere, deoarece mia tîrziu … nimic nu va fi la fel.

Lipsa de putere persistentă se extinde de la restaurarea arhitecturală, care vor avea pictura stricată de la umiditate şi găuri în acoperiş, la procedurile birocratice care funcţionează eficient doar în prima zi. Efemerul ne marchează ritmul, provizoratul este soarta calităţii în Cuba. Drept dovadă sunt serviciile oferite de poştă şi bănci. Destul de des se fac raporturi asupra schimbărilor administrative pentru a le face mai eficiente dar ameliorarea nu e statornică. Pînă cînd aflăm despre un avantaj, timpul lui deja s-a evaporat. Ca o operă de artă efemeră, sau un parfum ieftin, orice progres se dizolvă înainte ca noi să fi aflat de existenţa sa. (trad. de AG)