Două monede, două realitaţi

26 oct   1382821391_elementosDoamna numără monedele înainte să iasă din casă: are cincizeci şi cinci cenţi de pesos convertibili. E echivalentul salariului unei zile întregi de muncă şi abia dacă ocupă o mică parte din buzunarul său. Deja ştie ce o să-şi cumpere… ceea ce îşi cumpără mereu. Are destui bani pentru două cuburi de bulion cu gust de pui şi pentru un săpun de baie. Aşa deci, opt ore de muncă îi servesc ca să dea puţin gust orezului şi să reusească să facă ceva spumă în baie. Aparţine acelei Cube care încă calculează fiecare preţ în moneda natională – peso-ul cubanez – o parte a ţării care nu primeşte bani din afară, nu are nici privilegii, nici familie în străinătate, nici afaceri private şi nici nu se ocupă cu ilegalitaţi.

Chiar înainte să ajungă la magazin ca să îşi cumpere cubuleţele de Maggi, se opreşte şi se uită la cei ce beau bere în cofetarie. Fiecare doză din acea băutură răcoritoare echivalează cu două zile de muncă. Cu toate astea, localul e plin, umplut de cupluri sau grupuri de bărbaţi care vorbesc tare, beau, degustă mîncare. Este cealaltă Cubă, cu moneda tare, cu părinţi în străinătate, cu firme pe cont propriu sau cu sursă de venit ilicită. Abisul între cele două e aşa de profund, discrepanţa aşa de mare, încît par să existe în paralel, făra să se intersecteze. Au frici personale şi vise diferite.

Cînd s-a anunţat săptămîna asta eradicarea dualităţii monetare, cele două ţări ce converg pe această insulă au reacţionat diferit. Cuba ce trăieşte din salarii mizerabile a simţit că în sfîrşit începe să se pună punct unei injustiţii. Sunt cei ce nu pot nici măcar să îşi printeze o poză de la ziua de naştere, să plătească un taxi comun sau să îşi imagineze să călătorească pe undeva. Pentru ei, tot procesul de unificare a monedelor aduce doar speranță, căci mai rău de atîta nu se poate. Cealaltă ţară, cea în pesos convertibili, a primit vestea asta cu mare precauţie. Cum se va modifica schimbul valutar în raport cu dolarul sau euro? Cît se va devaloriza puterea de cumpărare a celor ce azi trăiesc mai bine?… gîndea pragmatic.

Într-o societate în care abisurile sociale sunt din ce în ce mai insondabile şi inegalităţile economice cresc, nici o măsură nu ajută pe toată lumea, nici o facilitare nu le îmbunătăţeşte viaţa tuturora. Douăzeci de ani de schizofrenie monetară au creat şi două emisfere, două lumi. Rămîne de văzut dacă un simplu schimb de bancnote va putea apropia cele două lumi care sunt incluse în realitatea noastră, cele două dimensiuni. Dacă  doamna care mănîncă, aproape mereu, orez cu un cub de supă se va aşeza într-o zi în cofetărie şi să ceară o bere. (traducere de la Larisa Sioneriu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s